Articolul este disponibil doar în limba română.
Ce s-a schimbat pe 2 august 2026?
Au intrat în aplicare obligațiile de transparență din articolul 50 al AI Act, Regulamentul (UE) 2024/1689. Pentru un site, cea mai importantă e simplă: cine scrie cu un chatbot trebuie să afle că vorbește cu un sistem AI.
Pachetul „Digital Omnibus”, Regulamentul (UE) 2026/1744, în vigoare din 27 iulie 2026, a amânat regulile pentru sistemele AI cu risc ridicat, nu și pe acestea. Singura amânare din articolul 50 privește marcarea tehnică a conținutului generat de sistemele lansate înainte de 2 august 2026: până la 2 decembrie 2026.
Ce trebuie să spună chatbotul?
Că e un sistem AI, cel târziu la primul mesaj. Articolul 50 cere ca informarea să fie clară, ușor de observat și accesibilă.
Există o excepție: când e evident pentru orice om atent că vorbește cu un AI. Nu te baza pe ea; o frază la început e mai simplă decât o discuție despre ce e „evident”.
Un exemplu de prim mesaj:
„Bună! Sunt asistentul virtual al firmei, un program AI. Te ajut cu întrebări despre comenzi și produse. Dacă vrei să vorbești cu un coleg, scrie «coleg».”
Cine răspunde: tu sau firma de la care ai luat chatbotul?
AI Act împarte rolurile în furnizor și implementator. Furnizorul dezvoltă sistemul, sau și-l comandă, și îl pune în funcțiune sub numele lui; implementatorul îl folosește în activitatea lui profesională. Obligația de a spune că e AI îi revine furnizorului.
- dacă ai luat un chatbot gata făcut, de la o platformă, furnizorul e platforma, iar tu verifici că mesajul există și că nu l-ai dezactivat;
- dacă ți l-ai construit sau ți l-ai comandat sub numele tău, furnizorul ești chiar tu.
În ambele cazuri, verificarea e aceeași: deschide site-ul pe telefon și citește primul mesaj al chatbotului.
Trebuie să spui când un text e scris cu AI?
Nu întotdeauna. Articolul 50 cere mențiunea pentru textele generate cu AI și publicate ca să informeze publicul despre chestiuni de interes public, cum sunt anunțurile unei instituții. Excepția: textul a trecut printr-o revizuire umană și cineva își asumă responsabilitatea editorială.
Pentru o primărie care scrie anunțuri cu ajutorul AI, regula practică e: un om citește, corectează și semnează. Imaginile, înregistrările audio și video-urile generate care par reale (deepfake) trebuie semnalate ca generate; la operele evident artistice sau satirice, mențiunea poate fi discretă, dar tot trebuie să existe.
Ce riști?
Pentru încălcarea obligațiilor de transparență, AI Act prevede amenzi de până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri mondială a anului anterior. Pentru IMM-uri se aplică valoarea mai mică dintre cele două.
Lista de verificat pentru chatbotul tău
- Primul mesaj spune că e un asistent AI și se vede și pe telefon.
- Există o cale spre un om: un coleg, un telefon sau un e-mail.
- Răspunsurile vin din informațiile firmei tale (site, documente, prețuri), nu din ce „crede” modelul.
- Dacă păstrezi conversațiile, politica de confidențialitate spune de ce și cât timp.
- Știi cine e furnizorul și unde ajung datele din conversații.
Primul punct îl cere AI Act. Celelalte țin de bun-simț și, acolo unde sunt date personale, de GDPR.
Dacă vrei un chatbot care face toate astea de la început, asistentul AI pentru clienți pe care îl construim răspunde doar din informațiile aprobate de firmă și trece conversația unui coleg când nu știe.
Vrei asta în firma ta?
La auditul digital gratuit ne uităm cum lucrează firma ta acum și îți spunem ce se poate automatiza, cu sau fără AI, și cât costă.